Definita cuvantului sucusiune
SUCUSIÚNE s.f. (Med.) Metodă de punere în evidență a lichidului amestecat cu un gaz dintr-un organ cavitar prin clătinarea bolnavului. [Pron. -si-u-. / < fr. succussion, cf. lat. succussio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu sucusiune
COMUTAȚIÚNE s.f. v. comutație. Vezi definitia »
RAȚIÚNE s. f. 1. facultate a omului de a cunoaște, operând cu noțiuni, judecăți, raționamente, de a pătrunde dincolo de aparențele lucrurilor și fenomenelor; judecată, gândire; inteligență. 2. motiv, cauză, justificare, temei. ♦ ~ de stat = teorie politică și diplomatică potrivit căreia interesele generale primează asupra oricăror considerente de drept sau morală. ♦ ~ a de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică existența (unui lucru). ♦ scop, țel. (< lat. ratio) Vezi definitia »
EXPEDIȚIÚNE s.f. v. expediție. Vezi definitia »
FRĂȚÍNE, frățini, s. m. (Pop.; urmat de un adjectiv posesiv) Frate. [Var.: frățân s. m.] – Din frate + suf. -âne. Vezi definitia »
OPOZIȚIÚNE s. f. v. opoziție. Vezi definitia »