EXHUMÁRE s.f. Acțiunea de a exhuma și rezultatul ei; exhumație. ♦ (Geol.) Dezvelire a unor forme de relief mai vechi de sub o cuvertură de roci mai noi, erodate. [< exhuma]. Vezi definitia »

PĂȚÍRE, pățiri, s. f. (Înv. și reg.) Faptul de a păți; pățit¹. – V. păți. Vezi definitia »

VÍSCERE s. n. pl. totalitatea organelor care se găsesc în cavitatea toracică și abdominală a corpului; măruntaie. (< fr. viscères) Vezi definitia »

care poate fi edificat, construit, zidit Vezi definitia »

DISLOCÁRE, dislocări, s. f. Acțiunea de a (se) disloca și rezultatul ei; dislocație. – V. disloca. Vezi definitia »