pohíd, -ă, adj. (reg.) urât, hâd, slut, pocit. Vezi definitia »

LICHÍD, -Ă, lichizi, -de, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Corp, substanță) care se află într-o stare de agregare intermediară între starea gazoasă și starea solidă, care nu are o formă stabilă proprie, ci curge sub greutatea proprie și ia forma vasului în care se află. 2. Adj. (Despre bani) De care se poate dispune imediat; (despre creanțe, efecte etc.) care poate fi transformat în bani prin vânzare imediată. 3. Adj. (În sintagma) Consoană lichidă (și substantivat, f.) = nume dat consoanelor laterale și celor vibrante. – Din fr. liquide, lat. liquidus. Vezi definitia »

SATELOÍD s. m. satelit arficial destinat să se miște pe orbite apropiate de Pământ. ◊ aparat de zbor orbital, intermediar între avion și un satelit artificial, echipat cu motor-rachetă de mică tracțiune. (< it. satelloide) Vezi definitia »

PENTAOXÍD s.m. Oxid a cărui moleculă conține cinci atomi de oxigen. [Pron. -ta-o-. / cf. fr. pentaoxyde]. Vezi definitia »

-CÍD elem. „a ucide”, „a distruge”. (< fr. -cide, cf. lat. coedere) Vezi definitia »