Definita cuvantului colun
colún (colúni), s. m. – Hemion. Sl. kolunŭ (Cihac, II, 71; Conev 56). Este cuvînt oriental, cf. tc. kulun (Șeineanu, II, 142), care poate să fi intrat și din cum., în sec. XVI. A dispărut o dată cu animalul (sec. XVII), dar se conservă în toponimie.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu colun
Simbol-un punct într-un cerc-care reprezinta infinitul mic in infinitul mare,adică nemărginirea,Universul,dimensiunea fără dimensiune, cunoașterea in necunoaștere, pentru unii sinonim cu Dumnezeu. Vezi definitia »
sărpún (-ni), s. m. – Cimbrișor (Thymus serpyllum). – Var. sărpunel. Lat. serpullum (Densusianu, Rom., XXXIII, 285; REW 7860; Tiktin), cf. prov. serpol, cat. serpoll. Caractewrul de cuvînt moștenit și popular pare îndoielnic. Pușcariu 1584 citează pe șerpunel, s. m. (cimbrișor), pe care-l consideră drept reprezentant al lat. *serpullellum. Vezi definitia »
bihún s. n., pl. bihúne Vezi definitia »
un fel de pizda , in limbaj mai nasparliu , folosit de tigani de aici expresia :„ti-o trag la gramadau” un fel de gramadauu cartitei , a nu se confunda cu anus , pt care exista expresia „ochiul maro” sau „bancomatul de caca” Vezi definitia »
TABÚN s. n. substanță toxică de luptă, cu acțiune neuroparalitică. (< germ. Tabun) Vezi definitia »