Definita cuvantului comis
cómis (-și), s. m. – Dregător. – Mare comis, în vechea organizare socială, boier de rangul doi, mare dregător, care avea în sarcina sa grajdurile domnești și organizarea paradelor militare de Bobotează și de Sfîntul Gheorghe. Participa la sfatul domnesc și era singurul boier de rangul doi care purta calpac de zibelină, ca boierii de prim rang. Avea în subordine un comis al doilea, boier de rangul patru, și un comis al treilea, boier de rangul cinci. Din 1812 nu s-a mai bucurat de monopolul cumpărării de furaje pentru armată. Lat. comes, prin intermediul ngr. ϰόμης, cf. sl. komisŭ (Vasmer, Gr., 80). Reprezintă ceea ce era comes stabuli în organizarea medievală a Occidentului. – Der. comisoaie, s. f. (nevastă de comis); comișie, s. f. (înv., dregătoria marelui comis); comișel, s. m. (rîndaș de cai).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu comis
RÁHIS s. n. 1. (Anat.) Măduva spinării. 2. (Bot.) Ax central în lungul căruia se înșiră o serie întreagă de organe asemănătoare între ele. – Din fr. rachis. Vezi definitia »
IN EXTRÉMIS loc.adv. În ultimă instanță. ♦ Pe patul de moarte, când omul trage să moară. [< lat. in extremis]. Vezi definitia »
PERMÍS s. n. autorizație oficială scrisă, în virtutea căreia cineva poate exercita o profesiune, poate beneficia de anumite drepturi etc. (< fr. permis) Vezi definitia »
ȘPAIS s.n. Cămară de alimente. [Pron. șpais, pl. -suri. / < germ. Speise(kammer)]. Vezi definitia »
BLOIS [bloa], oraș în N Franței centrale (Orleánais), la SV de Orleáns, pe Loara; 61,1 mii loc. (1982, cu suburbiile). Instrumente de precizie. Constr. de avioane. Catedrală (sec. 17). Apeduct roman. Castelul medieval al conților de Blois și reșed. a regilor Franței. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z