DÓGMĂ s. f. 1. învățătură, teză fundamentală a unei religii, obligatorie pentru toți adepții ei, care nu poate fi supusă criticii. 2. teză considerată ca imuabilă, care trebuie acceptată necritic și aplicată rigid, fără a ține seamă de condițiile concrete. (< fr. dogme, lat., gr. dogma) Vezi definitia »

sucăleálă, sucăléli, s.f. (reg.) răsuceală. Vezi definitia »

ASTRONÁVĂ, astronave, s. f. Navă destinată zborului în spațiul cosmic; cosmonavă, navă cosmică. – Din fr. astronef (după navă). Vezi definitia »

GUTIÉRĂ s. f. 1. (mar.) piesă care face legătura între puncte și marginea bordajului. 2. aparat în chirurgie pentru susținerea unui membru fracturat. (< fr. gouttière) Vezi definitia »

a lua o trântă expr. a se împiedica și a cădea. Vezi definitia »