PITPALÁCĂ, pitpalace, s. f. Femela pitpalacului. ♦ Fig. Femeie flecară, guralivă. – Pitpalac + suf. -ă. Vezi definitia »

cúcă³, cúci, s.f. (înv.) 1. căciulă înaltă, uneori împodobită cu pene de struț, pe care o purtau căpeteniile turcești și domnitorii români în timpul ceremoniilor. 2. autoritate supremă, stăpânire domnească. Vezi definitia »

PROMÍLĂ s.f. (Mat.) Parte raportată la o mie de părți dintr-un întreg; miime. [< germ. Promille]. Vezi definitia »

SÍLCĂ, silce, s. f. Sfoară cu care se leagă bucățelele de plută în frânghia carmacelor. – Et. nec. Vezi definitia »

ODOLEÁNĂ, odolene, s. f. V. odolean. Vezi definitia »