zéugmă (zeug-) s. f., g.-d. art. zéugmei; pl. zéugme Vezi definitia »

prodátă s.f. (înv.) soartă, destin. Vezi definitia »

DÓGMĂ s.f. 1. Principiu fundamental al unei doctrine religioase, obligatoriu pentru toți adepții ei, asupra căruia nu este îngăduit să se discute. 2. Teză, doctrină politică, științifică etc. considerată imuabilă, acceptată în mod necritic și aplicată rigid, fără a ține seamă de condițiile concrete. [< lat., gr. dogma, cf. fr. dogme]. Vezi definitia »

HIGIÉNĂ s. f. V. igienă. Vezi definitia »

CENTROSPÉRMĂ, centrosperme, s. f. (La pl.) Grup mare de plante, cu ovarul superior, cu semințe localizate pe o formație din centrul fructului și cu embrionul curbat, inelat sau spiralat; (și la sg.) plantă din acest grup. – Din fr. centrospermes. Vezi definitia »