fusulác, fusuláci, s.m. (reg.) om înalt și subțire. Vezi definitia »

CERDÁC, cerdace, s. n. 1. Mic pridvor, uneori închis cu geamlâc, situat pe una sau pe mai multe laturi ale unei clădiri; galerie deschisă, mărginită de stâlpi (la vechile case boierești sau la mănăstiri); verandă, pridvor. ♦ (Impr.) Balcon. 2. (Înv.) Clădire izolată, cu o singură încăpere, așezată pe o ridicătură de pământ sau pe stâlpi înalți, care permite o vedere generală asupra împrejurimilor. 3. Acoperiș făcut deasupra unei fântâni sau a unei cruci. [Var.: ceardác s. n.] – Din tc. çardak. Vezi definitia »

TRICTRÁC, trictracuri, s. n. (Ieșit din uz) Jocul de table. – Din fr. trictrac. Vezi definitia »

socác (-áce), s. n. – (Banat) Stradă. Sb. sokak (Candrea), cf. tc. sokak (Tiktin). Vezi definitia »

sudác (-ci), s. m. – Șalău (Lucioperca sandra). – Var. suduc. Rus. sudak (Cihac, II, 379). Vezi definitia »