HAVÁT s. n. havare. (< hava) Vezi definitia »

MANITÁT, -Ă, manitați, -e, adj. Care s-a alterat sub acțiunea unor bacterii specifice. – V. manita. Vezi definitia »

BĂNÁT, (3) bănaturi, s. n. (Reg.) 1. Stare de durere sufletească, tristețe, jale; părere de rău. Cu ochii plini De lacrimi și bănat (COȘBUC). 2. Supărare, necaz, ciudă. Nu știu ce-i cu tine, Că tot porți bănat (COȘBUC). ◊ Expr. (Ca formulă de politețe) A nu-i fi cuiva cu bănat = a nu lua în nume de rău rugămintea sau întrebarea cuiva. 3. Învinuire, reproș; mustrare. Poate că nu veți aduce bănat... profesorului (CREANGĂ). 4. Bănuială. – Magh. bánat. Vezi definitia »

AROMÁT¹, aromate, s. n. Mirodenie. – Fr. aromate (< gr.). Vezi definitia »

RECTIFICAT s. n. Faptul de a rectifica; rectificare. ◊ Mașină de rectificat = mașină-unealtă de prelucrare a suprafețelor metalice prin rectificare. – V. rectifica. Vezi definitia »