știpuí, știpuiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre obiecte de îmbrăcăminte) a tigheli, a tivi. 2. (despre obiecte de încălțăminte; în forma: ștepui) a trage la mașină. Vezi definitia »

SPILCUÍ, spilcuiésc, vb. IV. Refl. (Fam.) A-și îngriji în mod deosebit (și exagerat) înfățișarea și ținuta; a se găti, a se dichisi (excesiv). – Spilcă + suf. -ui. Vezi definitia »

tarmazuí, tarmazuiésc, vb. IV (reg.) a chinui; a se hârjoni. Vezi definitia »

scârpăluí, scârpăluiésc, vb. IV (reg.) a săpa pe un teren înclinat, pentru a face un drum. Vezi definitia »

fălțui, fălțuiesc v. t. a istovi / a epuiza un partener de sex. Vezi definitia »