Definita cuvantului condică
cóndică (cóndici), s. f. – 1. Caiet. – 2. Registru. – 3. (Înv.) Cod, colecție de legi. – Mr. condică. Ngr. ϰώντιϰας, var. de la ϰῶδιξ (Cihac, II, 651). – Der. condicar, s. m. (conțopist; arhivar); condicuță, s. f. (carnet).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu condică
MÚRMURĂ s. f. v. murmur. Vezi definitia »
RIBIȚĂ coacaze, in Crisana. Vezi definitia »
HIDROVITAMÍNĂ s. f. vitamină solubilă în apă. (< fr. hydrovitamine) Vezi definitia »
CHEMOSINTÉZĂ s. f. sinteză a substanțelor organice de către bacteriile autotrofe cu ajutorul energiei chimice, prin oxidarea substanțelor minerale; chimiosinteză. (< germ. Chemosynthese) Vezi definitia »
CAȘÉTĂ, cașete, s. f. Cutie mică din substanță amilacee, în care se introduc, spre a fi înghițite, medicamente sub formă de pulbere; bulină (1). – Din fr. cachet. Vezi definitia »