Definita cuvantului condite
condíte s. f. pl. – Bomboane, drajeuri. It. condito (DAR). Sec. XVIII, înv. – Cf. conditor, s. m. (Trans., cofetar), s. n., din germ. Konditor; condiment, s. n., din fr. condiment.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu condite
preaînțelepțéște adv. (înv.) în mod foarte înțelept. Vezi definitia »
ACELOMÁTE s. n. pl. grup de animale fără celom. (< fr. acoelomates) Vezi definitia »
VERIDICITÁTE s. f. caracterul a ceea ce este veridic; veracitate. (< fr. véridicité) Vezi definitia »
COROSIVITÁTE, s. f. Însușirea de a fi corosiv. – Din fr. corrosiveté. Vezi definitia »
BĂBÉȘTE adv. Ca babele. ◊ Expr. A socoti (sau a face socoteli) băbește = a face calcule în mod simplist. – Din babă + suf. -ește. Vezi definitia »