REVANȘÍSM s. n. politică, spirit de revanșă. (< germ. Revanchismus, fr. revanchisme) Vezi definitia »

PARANOÍSM s. n. psihoză caracterizată prin delir, neînsoțit de diminuări ale intelectului și voinței. (< germ. Paranoismus) Vezi definitia »

AUTOHTONÍSM s. n. Ansamblu de trăsături autohtone; p. ext. exagerare a trăsăturilor specifice unei colectivități naționale. [Pr.: a-u-] – Autohton + suf. -ism. Vezi definitia »

POZITIVÍSM s. n. 1. curent filozofic din sec. XIX-XX care neagă filozofia ca o reprezentare teoretică gene-ralizată a lumii, limitându-se la faptele confirmate de experiență și negând astfel posibilitatea cunoașterii esenței fenomenelor. 2. interes exagerat pentru problemele practice, materiale, tendință de a urmări numai avantajele imediate. (< fr. positivisme) Vezi definitia »

ILUMINÍSM s. n. 1. mișcare ideologică și cultural-literară din sec. XVIII-XIX, care preconiza înlăturarea nedreptăților sociale și perfecționarea morală prin răspândirea științei și culturii în popor; luminism². 2. concepție religioasă care afirmă existența inspirațiilor directe de la divinitate. (< fr. illuminisme) Vezi definitia »