OFICIÁL, -Ă, oficiali, -e, adj. 1. Care emană de la o autoritate, de la un guvern, de la un stat; care este declarat, stabilit prin lege; care reprezintă o autoritate, un guvern, un stat. Buletinul oficial = periodic în care se publică legile, regulamentele, decretele etc. autorităților de stat. ♦ Propriu actelor guvernamentale, documentelor administrației de stat; în stilul, în maniera actelor, a documentelor autorităților, ale statului. 2. Care se conformează legilor, regulilor, formalităților, tradițiilor (unui stat); aprobat, convenit între autorități. 3. Fig. De o politețe rece, calculată; solemn, formal, stereotip. [Pr.: -ci-al] – Din lat. officialis, fr. officiel. Vezi definitia »

PENTASEPÁL, pentasepale, adj. (Bot.; despre caliciul florilor) Cu cinci sepale. – Din fr. pentasépale. Vezi definitia »

INTERSTIȚIÁL, -Ă adj. Referitor la, de (la) interstițiu, care provine dintr-un interstițiu. ◊ Țesut interstițial = țesut conjunctiv care se află între elementele în funcțiune ale unui organ, formând masa lui principală. ♦ (Despre răni etc.) Localizat în țesutul conjunctiv sau în vasele de sânge ale unui organ. [Pron. -ți-al. / cf. fr. interstitiel]. Vezi definitia »

CINOCEFÁL s.m. Maimuță africană cu botul ascuțit ca al unui câine. [< fr. cynocéphale, cf. gr. kynokephalos < kyon – câine, kephale – cap]. Vezi definitia »

BISERIÁL, -Ă adj. (Bot.; despre organe) dispus pe două rânduri sau serii. [Cf. germ. biserial]. Vezi definitia »