ÍCTER, ictere, s. n. Boală a ficatului și a veziculei biliare, care se caracterizează prin colorația galbenă a pielii și a mucoaselor bolnavului, provocată de impregnarea acestora cu pigmenți biliari; gălbinare. – Din ngr. íkteros. Cf. lat. icterus, fr. ictère. Vezi definitia »

CARACTÉR s. n. 1. ansamblu de trăsături psihico-morale distincte, relativ stabile, definitorii pentru om. ♦ dans de ~ = dans prin ale cărui figuri se exprimă acțiuni sau sentimente; comedie de ~ = comedie a cărei intrigă izvorăște din conflictul creat între caracterele personajelor. 2. personalitate morală caracterizată prin voință fermă, corectitudine și consecvență, integritate etc. 3. individualitate cu trăsături psihice complexe, într-o operă literară. 4. particularitate de structură, formă, substanță sau funcție a unui organism. ◊ caracteristică a unui lucru, fenomen. 5. element al unui alfabet; literă, semn grafic de același corp și aceeași familie. ◊ (inform.) literă, cifră, semn particular. 6. (mat.) numărul de elemente care ocupă după o permutare același loc ca și înainte de aceasta. (< fr. caractère, lat. character, gr. kharakter) Vezi definitia »

ARMURIÉR, armurieri, s. m. Persoană care fabrică, repară sau vinde arme de foc. ♦ (Înv.) Persoană însărcinată cu păstrarea și întreținerea armamentului într-o unitate militară. [Pr.: -ri-er] – Fr. armurier. Vezi definitia »

CRAVATIÉR, cravatieri, s. m. (Rar) Meseriaș care confecționează cravate; vânzător de cravate. [Pr.: -ti-er] – Din fr. cravatier. Vezi definitia »

OVER [OVĂR] s. n. stil de înot rapid, pe o parte, care se execută cu, sau fără scoaterea brațului deasupra apei. (< engl. over) Vezi definitia »