INFILTRÁȚIE, infiltrații, s. f. 1. Infiltrare. ♦ Pătrundere a apei în roci sau în pământ sub influența gravitației, a forțelor capilare, a presiunii hidrostatice, prin pori, găuri, crăpături etc. ♦ Pătrundere într-un mediu al unui fluid. ♦ Cantitate de apă provenită din precipitațiile atmosferice care pătrunde în pământ. 2. Pătrundere și localizare a unui agent vătămător într-o celulă, într-un țesut sau într-un organ; boală provocată de acest agent. [Var.: infiltrațiúne, înfiltráție s. f.] – Din fr. infiltration. Vezi definitia »

AEROFOTOGRAMMETRÍE s.f. Ramură a fotogrammetriei care studiază măsurarea suprafețelor terestre și întocmirea hărților și a planurilor topografice pe baza fotogramelor aeriene. [Gen. -iei. / < fr. aérophotogrammétrie]. Vezi definitia »

FOTOTERAPÍE s. f. tratament medical bazat pe acțiunea radiațiilor luminoase. (< fr. photothérapie) Vezi definitia »

PRESTIDIGITÁȚIE s. f. Arta și tehnica de a produce iluzii (optice) prin rapiditatea și agilitatea mișcărilor mâinilor; scamatorie. – Din fr. prestidigitation. Vezi definitia »

ARGUȚÍE s.f. (Rar) Argumentare sprijinită pe fapte neînsemnate, fără semnificație; subtilitate în argumentare. [Gen. -iei. / < fr. argutie, it. arguzia < lat.t. argutia]. Vezi definitia »