CREPIDÓMA s.f. Fundament cu trepte al unui templu antic grecesc. [< gr. krepidoma]. Vezi definitia »

GÁMA s. f. 1. a treia literă a alfabetului grecesc, corespunzând lui g. 2. unitate de măsură a masei, o milionime de gram; microgram. 3. unitate de măsură a intensității câmpului magnetic, a miliona parte dintr-un oersted. 4. raze (sau radiații) ~ = radiație emisă de corpurile radioactive, cu o putere penetrantă foarte mare. (< fr., gr. gamma) Vezi definitia »

BITUMÁ vb. I. tr. 1. A amesteca cu bitum un material granular. 2. A face bitumajul unei șosele; a umple cu o masă bituminoasă rosturile dintre pavele. [< fr. bitumer]. Vezi definitia »

SUBLIMÁ vb. I. intr. 1. (despre substanțe) a trece din stare solidă direct în stare de vapori. 2. a curăța de orice amestec impur sau străin. ◊ (psihan.) a deplasa energia izvorâtă din porniri instinctuale și egoiste spre atingerea unor scopuri altruiste și spirituale. II. refl., tr., intr. a (se) transpunse pe un plan superior, în sentimente superioare. ◊ (fig.) a (se) purifica, a se rafina. (< fr. sublimer, lat. sublimare) Vezi definitia »

aídoma, adv. – 1. Aievea, într-adevăr. – 2. La fel, ca și; identic. – Var. (av)idoma, ag(h)idoma. Sl. vidomŭ „vizibil”, tratat ca adv., deci, cu a- protetic și cu a- paragogic (Cihac; DAR). Vezi definitia »