Definita cuvantului șperaclu
ȘPERÁCLU s.n. Un fel de cui cu vârful puțin îndoit, folosit în loc de cheie. V. paspartu. [< germ. Sperrhaken].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu șperaclu
TRIÁNGLU s. n. instrument muzical de percuție dintr-un cadru de oțel triunghiular suspendat, lovit cu o baghetă metalică. (< fr. triagle) Vezi definitia »
MONÓCLU s. n. 1. lentilă care se poartă sprijinită în orbita ochiului pentru a corecta un defect de vedere. 2. pansament care acoperă un singur ochi. (< fr. monocle) Vezi definitia »
șamărlu s.n. (reg.) scăunel. Vezi definitia »
habitáclu (habitáglu) s. n., pl. habitacle (habitagle) / habitacluri (habitagluri) Vezi definitia »
CVADRÚPLU, -Ă I. adj. 1. împătrit. 2. în număr de patru. II. s. m. cvadruplet. (< lat. quadruplex, fr. quadruple) Vezi definitia »