AUTOPOLENIZÁRE, autopolenizări, s. f. (Bot.) Polenizare a florilor închise cu propriul lor polen; autofecundare, autofecundație, cleistogamie. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + polenizare. Vezi definitia »

BONIFICÁRE s.f. Acțiunea de a bonifica și rezultatul ei; bonificație. [< bonifica]. Vezi definitia »

FRANȚUZÍRE, franțuziri, s. f. (Rar) Faptul de a introduce în limbă cuvinte și expresii franceze inutile și nepotrivite. – V. franțuzi. Vezi definitia »

DOCUMENTÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) documenta. 2. știința înregistrării, clasării și conservării cunoștințelor referitoare la o problemă sau la un domeniu de activitate, pentru a le ține la dispoziția celor interesați. (< documenta) Vezi definitia »

DESCUAMÁRE, descuamări, s. f. Faptul de a se descuama; fenomen patologic de cojire a epidermei. – V. descuama. Vezi definitia »