BIZANTINOLOGÍE s. f. Disciplină care cercetează istoria, literatura, limba (medio-greacă) și arta bizantină; bizantinistică. – Din fr. byzantinologie. Vezi definitia »

INERVÁȚIE s.f. 1. Distribuție a nervilor într-un organ sau țesut; inervare. ♦ Rețeaua de nervi dintr-un țesut sau organ. 2. Activitate fiziologică caracteristică nervilor. [Gen. -iei, var. inervațiune s.f. / cf. fr. innervation]. Vezi definitia »

PARACHINEZÍE s. f. tulburare motorie în deformarea mișcărilor normale. (< fr. parakinésie) Vezi definitia »

PREDIGÉSTIE s. f. totalitatea fenomenelor care pregătesc digestia. (< fr. prédigestion) Vezi definitia »

TOCOFOBÍE s. f. teamă patologică de naștere. (< engl. tokophobia) Vezi definitia »