pairíe s.f. (înv.) 1. calitate, demnitate. de pair (vasal); totalitatea pairilor. 2. feudă de care era legată demnitatea de pair. Vezi definitia »

POLIFAGÍE s.f. 1. Consumare exagerată de alimente. 2. Mod de nutriție a organismelor polifage. ♦ Proprietate a unor paraziți de a ataca viețuitoare-gazdă din specii și familii diferite. [Gen. -iei. / < fr. polyphagie, cf. gr. polys – numeros, phagein – a mânca]. Vezi definitia »

BUFTALMÍE s.f. (Med.) Creștere a volumului globului ocular; glaucom infantil. [< fr. buphtalmie, cf. gr. bous – bou, ophthalmos – ochi]. Vezi definitia »

MELANEMÍE s. f. colorație în negru a sângelui, datorită prezenței pigmenților melanici. (< fr. mélanémie) Vezi definitia »

ORDALÍE s. f. probă judiciară în evul mediu constând în supunerea învinuitului la diferite încercări (foc, apă fiartă etc.); „judecata lui Dumnezeu”. (< fr. ordalie, lat. ordalium) Vezi definitia »