Definita cuvantului copită
copítă (copíte), s. f. – 1. Partea cornoasă care acoperă terminațiile degetelor la copitate. – 2. Ciupercă (Polyporus fomentarius). – Megl. cupită. Sl. kopyto (Miklosich, Lexicon, 303; Cihac, II, 72; Conev 89), cf. bg. kopito, sb. kòpito, rus. kopito. Este dublet al lui căpută. – Der. copita, vb. (a lovi cu copita); copitat, adj. (care are copite); copitariță, s. f. (burete de stejar); copitos, adj. (care are copite; rezistent ca o copită).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu copită
lísă s. f. – Dulceață de chitre. Origine dubioasă. După Cihac, II, 168, din sl. liti „a topi”; dar der. nu este clară. Cuvînt rar. Vezi definitia »
țấrfă, țấrfe, s.f. (reg.) 1. nisip; țărână. 2. tencuială. Vezi definitia »
LIMBĂ elice, pendulă, șubă. Vezi definitia »
páscă (prăjitură, pâine nedospită) s. f., g.-d. art. páscăi Vezi definitia »
CITOPLÁSMĂ s. f. substanță vie a celulei, care conține toți constituenții protoplasmatici, cu excepția nucleului. (< fr. cytoplasme) Vezi definitia »