Definita cuvantului tară
TÁRĂ2 s.f. Defect (fizic sau moral) ereditar; meteahnă, cusur, deficiență. [Cf. fr. tare, it. tara].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tară
BIREFRINGÉNȚĂ s.f. Descompunere a unei raze de lumină care trece printr-un mediu optic în două raze refractare; dublă refracție. ♦ Însușire a unor cristale de a produce fenomenul descris mai sus. [Cf. fr. biréfringence]. Vezi definitia »
HELICTÍTĂ s. f. denumire dată unor concrețiuni calcaroase în spirală care se formează pe pereții peșterilor, ramificându-se în toate direcțiile. (< fr. hélictite) Vezi definitia »
INCOMPETÉNȚĂ s.f. Lipsă de competență. ♦ (Jur.) Lipsa puterii legale de a îndeplini o anumită atribuție. [Var. incompetință s.f. / cf. fr. incompétence, it. incompetenza]. Vezi definitia »
INCIZÚRĂ, incizuri, s. f. 1. (Anat.) Adâncitură pe suprafața unei structuri anatomice. 2. (Med.) Incizie (1). 3. (Tehn.) Crăpătură, crestătură. – Din fr. incisure. Vezi definitia »
PROPEDEÚTICĂ s.f. Învățământ introductiv în studiul unei științe, cuprinzând elementele ei de bază. [Pron. -de-u-. / < fr. propédeutique, cf. gr. pro – înainte, paideutike – învățământ]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z