Definita cuvantului cor
cor (córuri), s. n. – 1. Cerc, adunare, societate. – 2. Cantitate de fîn care se așază în formă de cerc sau pătrat, pentru a forma baza căpiței. – Mr. cor „dans”. Lat. chorus (DAR). Apare în texte începînd cu sec. XVII. Cf. horă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cor
SORBITÓR, -OÁRE, sorbitori, -oare, adj. Care soarbe sau absoarbe. – Sorbi + suf. -tor. Vezi definitia »
ÎNDULCITÓR, -OÁRE, îndulcitori, -oare, adj. (Reg.) Care îndulcește. ♦ Fig. Care desfată, satisface. – Îndulci + suf. -tor. Vezi definitia »
EPIPROIECTÓR s. n. aparat folosit pentru epiproiecție. (< fr. épiprojecteur) Vezi definitia »
STIMULATÓR s.m. Substanță chimică pe care planta și-o prepară singură și care-i este necesară pentru o creștere în condiții bune. [Cf. fr. stimulateur]. Vezi definitia »
CIVILIZATÓR, -OÁRE adj. Care civilizează, răspânditor de civilizație. [Cf. fr. civilisateur]. Vezi definitia »