Definita cuvantului corinteu
corintéu (corintéi), s. m. – Flăcău care îl însoțește pe mire la nunțile populare. Mag. kurjantó „crainic” (Drăganu, RF, II, 74; Dacor., V, 896).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu corinteu
CONSOMÉU, consomeuri, s.n. Supă concentrată și degresată, realizată pe baza unui fond clarifiat (limpezit); se consumă cald sau rece, servit în ceașcă specială de consomeu; din fr. consommé. Vezi definitia »
hintéu, hintéie, s.n. (reg.) 1. caleașcă închisă, trăsură, rădvan. 2. (la pl.) uneltele țăranului (plug, tânjală, cârceie etc.). Vezi definitia »
PERÉU s.n. Strat de piatră care acoperă taluzurile sau căptușește șanțurile înclinate cu scopul de a le proteja împotriva eroziunilor sau de a împiedica surpările. [Pl. -uri. / < fr. perré]. Vezi definitia »
voleu, voleuri s. n. fese de femeie. Vezi definitia »
ETAMBRÉU s. n. deschizătură în puntea unei nave prin care trece axul cârmei sau un catarg. (< fr. étambrai) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z