Definita cuvantului tehnică
TÉHNICĂ s.f. 1. Totalitatea uneltelor și a deprinderilor de producție, dezvoltate în cursul istoriei, care permit omenirii să acționeze asupra naturii înconjurătoare cu scopul de a obține bunuri materiale. 2. (Mil.) Tehnică de luptă = totalitatea mijloacelor de luptă și auxiliare cu care sunt înzestrate forțele armate. 3. Totalitatea procedeelor folosite în practicarea unei profesiuni. [Gen. -cii. / cf. fr. technique, it. tecnica, germ. Technik].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tehnică
IDEOGRÁMĂ, ideograme, s. f. Semn grafic care notează un cuvânt nu prin litere, ci prin desemnarea noțiunii și care este folosit în unele limbi. [Pr.: -de-o-] – Din fr. idéogramme. Vezi definitia »
SERENÁTĂ s.f. v. serenadă. Vezi definitia »
STRONGILÓZĂ s.f. Boală parazitară cauzată de strongil și caracterizată prin tulburări digestive și uneori respiratorii. [< fr. strongylose]. Vezi definitia »
PROTÓMĂ s. f. figurină în formă de bust de animal sau de om, ornament al unui obiect metalic sau ceramic. (< fr. protome, engl. protoma) Vezi definitia »
LEUCOBÁZĂ, leucobaze, s. f. (Chim.) Leucoderivat. [Pr.: le-u-] – Din germ. Leukobase, fr. leucobase. Vezi definitia »