Definita cuvantului telecomunicație
TELECOMUNICÁȚIE s.f. 1. Transmitere și recepție la distanță a unor sunete, a unor semne sau imagini, folosind numai fenomenele electromagnetice sau optice. 2. Legătură între două puncte între care se realizează telecomunicația (1). ♦ Sistem de telecomunicații = totalitatea mijloacelor tehnice dintr-un serviciu de telecomunicații, care formează o unitate. [Gen. -iei. / cf. fr. télécommunication].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu telecomunicație
PÁDIE, padii, s. f. (Reg.) Padină. – Din pad[ină] + suf. -ie. Vezi definitia »
PREDILÉCȚIE, predilecții, s. f. Înclinație, atracție deosebită pentru cineva sau ceva; preferință. ◊ Loc. adj. De predilecție = preferat, favorit. ◊ Loc. adv. Cu (sau de) predilecție = de preferință, mai ales, îndeosebi. – Din fr. prédilection. Vezi definitia »
RĂȘINĂRÍE, rășinării, s. f. (Rar) Locul unde se produce sau se prelucrează rășina. – Rășină + suf. -ărie. Vezi definitia »
AMETROPÍE s. f. Tulburare a vederii datorată unui viciu de refracție în mediile transparente ale ochiului. – Din fr. amétropie. Vezi definitia »
GERIATRÍE s. f. ramură a gerontologiei care studiază aspectele medicale ale îmbătrânirii. (< fr. gériatrie) Vezi definitia »