Definita cuvantului televiziune
TELEVIZIÚNE s.f. 1. Tehnică a transmiterii la distanță a unor imagini în mișcare, cu ajutorul undelor electromagnetice radiofonice. 2. Instituție care asigură elaborarea și difuzarea emisiunilor prin televiziune (1). [Pron. -zi-u-. / < fr. télévision, cf. gr. tele – departe, lat. visio – vedere].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu televiziune
fărcáne s.f. pl. (reg.) părțile zgrunțuroase ce rămân pe pereții minelor de sare. Vezi definitia »
NOȚIÚNE s.f. 1. Formă de reflectare a lumii în gândirea omenească, cu ajutorul căreia sunt fixate caracterele generale, esențiale și necesare ale unei clase de obiecte (obținute prin generalizare și abstractizare); concept. 2. Cunoștință, idee cu caracter general asupra unui lucru. 3. (La pl.) Cunoștințe, principii fundamentale; elementele de bază ale unei discipline, ale unui domeniu etc. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. notion, lat. notio < noscere – a cunoaște]. Vezi definitia »
CONSIMILITÚDINE s.f. (Rar) Asemănare totală, identitate. ♦ Egalitate. [Cf. fr. consimilitude]. Vezi definitia »
PERMISIÚNE/PERMÍSIE s. f. 1. învoire dată cuiva de a face ceva; încuviințare. 2. (în forma permisiune) învoire de a părăsi serviciul pe o perioadă scurtă de timp, dată unui militar. 3. figură de stil prin care vorbitorul mărturisește că se află la discreția preopinentului. (< fr. permission, lat. permissio) Vezi definitia »
întinăciúne s.f. (înv.) spurcare, pângărire, necinstire. Vezi definitia »