MOLIPSITÓR, -OÁRE, molipsitori, -oare, adj. (Adesea fig.) Care molipsește; contagios. – Molipsi + suf. -tor. Vezi definitia »

ÎMBLĂTITÓR, -OÁRE, îmblătitori, -oare, s. m. și f. Persoană care îmblătește. Îmblăti + suf. -tor. Vezi definitia »

MILUITÓR, -OÁRE, miluitori, -oare, adj. (Înv.) Darnic. [Pr.:-lu-i-] – Milui + suf. -tor. Vezi definitia »

STOR, storuri, s. n. Perdea de țesătură, de împletitură sau din scândurele subțiri, orizontale, paralele și mobile, care se poate lăsa și ridica cu ajutorul unui resort ori cu o sfoară trecută prin verigi, destinată să ferească interiorul unei încăperi de razele soarelui. – Din fr. store. Vezi definitia »

zbenguitór (rar) (-gu-i-) adj. m., pl. zbenguitóri; f. sg. și pl. zbenguitoáre Vezi definitia »