STRÓFIC, -Ă adj. 1. (despre versuri) care formează strofe. ◊ (despre o piesă vocală) care se repetă identic, de fiecare dată însă pe versuri diferite. 2. (geol.) mișcare ~ă = mișcare tectonică verticală. (< fr. strophique) Vezi definitia »

ELECTRONOGRÁFIC, -Ă, electronografici, -ce, adj. (Med.) De electronografie, referitor la electronografie. – Din engl. electronographie. Vezi definitia »

PALEOZÓIC s.n. A doua eră geologică dintre precambrian și mezozoic, în care s-au format munții, au apărut ultimele tipuri de nevertebrate, unii pești vertebrați și reptilele primitive și s-a dezvoltat flora continentală până la conifiere; era primară. // adj. Care aparține acestei ere. [Pron. -zo-ic. / < fr. paléozoïque, cf. gr. palaios – vechi, zoe – viață]. Vezi definitia »

ELECTRODIAGNÓSTIC s. n. diagnostic prin excitabilitatea organismului la curenți electrici. (< fr. électrodiagnostic) Vezi definitia »

ANAEROBIÓTIC, -Ă, anaerobiotici, -ce, adj. Anaerob. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. anaérobiotique. Vezi definitia »