ELECTROCINÉTIC, -Ă s. f. referitor la electrocinetică. II. s. f. ramură a electromagnetismului care studiază stările și fenomenele staționare din conductoarele electrice parcurse de curenți electrici de conducție. (< fr. électrocinétique) Vezi definitia »

GEOCHÍMIC, -Ă, geochimici, -ce, adj. Referitor la geochimie, de geochimie. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géochimique. Vezi definitia »

PROTODÓRIC, -Ă adj. (Arhit.) Doric primar, doric de început. ◊ Ordin protodoric = denumire dată fazei de elaborare a ordinului doric grec (sec. VII-VI î.e.n.). [< fr. protodorique, cf. gr. protos – primul, dorikos – doric]. Vezi definitia »

ASCÓRBIC adj. acid ~ = vitamina C. (< fr. ascorbique) Vezi definitia »

CINEMATOGRÁFIC, -Ă, cinematografici, -ce, adj. Care ține de cinematograf, privitor la cinematograf sau la cinematografie. – Din fr. cinématograhique. Vezi definitia »