Definita cuvantului terasă
TERÁSĂ s.f. 1. Construcție deschisă, anexă la o clădire (la parter sau la etaj), folosită pentru odihnă etc. ♦ Platformă (care ține loc de acoperiș plan) deasupra unei case. 2. (Geol.) Sistem de suprafețe plane, în formă de trepte, situate în lungul cursului unui râu, al malurilor mării etc. ♦ Suprafață plană amenajată pe o ridicătură de teren (de obicei în parcuri și în grădini), care folosește ca loc de plimbare. [< fr. terrasse].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu terasă
SULEMENEÁLĂ s. f. v. sulimeneală. Vezi definitia »
ÁGĂ, agi s. m. (Înv.) 1. Ofițer din armata otomană. 2. Șef al agiei, având atribuțiile prefectului de poliție de mai târziu. [Var.: agá, agale, s. f.] – Tc. aga. Vezi definitia »
LORDÓZĂ, lordoze, s. f. Curbură cu convexitatea anterioară a coloanei vertebrale în regiunea lombară, care apare în rahitism, malformații etc. – Din fr. lordose. Vezi definitia »
VERGELÚȘĂ, vergelușe, s. f. Diminutiv al lui vergea; vergeluță. – Vergea + suf. -ușă. Vezi definitia »
a-și da foc la valiză expr. a face o gafă ireparabilă, cu consecințe neplăcute. Vezi definitia »