MISIRLÍU, misirlii, s. m. 1. Misir (2). 2. Varietate de porumbei de rasă, cu ciocul mic. – Din tc. misirli. Vezi definitia »

Domeniu științific care se ocupă cu proiectarea și utilizarea instrumentelor de măsurat. Vezi definitia »

SACRÁRIU s.n. (Ant.) Loc de rugăciune în casele romane. ♦ Parte a unui templu unde se țineau obiectele sacre. [Pron. -riu. / < lat. sacrarium]. Vezi definitia »

ARTIFÍCIU s. n. 1. mijloc prin care se urmărește să se schimbe realitatea în mod nefiresc; meșteșug, abilitate. ♦ ~ de calcul = procedeu prin care se ajunge la rezultatul unui calcul pe o cale mai scurtă. 2. (pl.) amestec de materii ușor inflamabile, care produc efecte de lumină și culori. (< lat. artificium, după fr. artifice) Vezi definitia »

STÁNIU s.n. Metal alb-argintiu, moale, maleabil și ductil; cositor. [Pron. -niu. / < lat. stannum, cf. it. stagno, germ. Stannum]. Vezi definitia »