ADENÍTĂ, adenite, s. f. Inflamație acută sau cronică a ganglionilor limfatici. – Din fr. adénite. Vezi definitia »

MICROPARTÍCULĂ s.f. Particulă materială foarte mică; particulă elementară. [Cf. fr. microparticule]. Vezi definitia »

zdrăngănitúră s. f., g.-d. art. zdrăngănitúrii; pl. zdrăngănitúri Vezi definitia »

cărăbăneálă s.f. (pop.) 1. bătaie, trânteală repede. 2. fugă, plecare repede de undeva. Vezi definitia »

iárnă (iérni) s. f. – Anotimpul cel mai friguros, între toamnă și primăvară. Mr. iar(n)ă, megl. iarnă, istr. iǫrnę. Lat. (tempora) hiberna (Diez, I, 239; Pușcariu 758; Densusianu, Hlr., 158; Candrea-Dens., 800; REW 4126; DAR), cf. it. (in)verno, fr. hiver, sp. invierno, port. inverno. Pl. ierne e înv. Der. ierna, vb. (a petrece iarna; a fi iarnă; a paște vitele în timpul iernii), care poate de asemenea reprezenta direct lat. hibernāre, cf. mr. arnedz (Pușcariu 768; DAR); iernător, adj. (care iernează); iernat, s. n. (faptul de a ierna); iernăreț, adj. (de iarnă); iernos, adj. (de iarnă); iernatic, adj. (de iarnă); iernoșa, vb. refl. (a se apropia iarna); înierna, vb. (a ierna; a începe să se facă frig); desierna, vb. (a se apropia primăvara). Vezi definitia »