stuí, stuiésc, vb. IV (reg.; despre boi) a face să dea carul îndărat. Vezi definitia »

trăctuí, trăctuiésc, vb. IV (înv.) a discuta, a trata. Vezi definitia »

AUTOINSTRUÍ vb. IV. refl. A se instrui singur. [< auto¹- + instrui]. Vezi definitia »

haihúi adj. – 1. Neglijent, zăpăcit, aiurit. – 2. Fără rost, fără țintă, razna. – Mr. haihui. Pare a fi tc. hay-huy, interj. care exprimă zgomotul (Bogrea, Dacor., I, 277). Evoluția semantică nu este clară. S-ar potrivi mai curînd, din acest punct de vedere, mag. haja-huja „ușor” (Scriban); dar această explicație nu este valabilă pentru mr. Cf. hai. Vezi definitia »

rui³ s.m. (bot., reg.) scumpie. Vezi definitia »