CUCERITÓR, -OÁRE, cuceritori, -oare s. m. și f. 1. Persoană, popor, țară etc. care face sau a făcut cuceriri. 2. Bărbat sau femeie care reușește să atragă simpatia sau dragostea unei persoane de sex opus. ♦ (Adjectival) Care cucerește (I 2). Zâmbet cuceritor. – Cuceri + suf. -tor. Vezi definitia »

CONCRETIZATÓR, -OÁRE adj. care concretizează. (< it. concretizatore) Vezi definitia »

DESHIDRATATÓR, deshidratatoare, s. n. Ventilator pentru uscarea fructelor și a legumelor. – Deshidrata + suf. -tor. Cf. fr. deshydrateur. Vezi definitia »

ERIOCÓR, -Ă adj., s. f. (plantă) ale cărei semințe se răspândesc cu ajutorul animalelor, agățate de lâna lor. (cf. gr. erion, lână) Vezi definitia »

COMANDÓR s.m. (În trecut) 1. Grad de ofițer în aviație și marină, corespunzând gradului de colonel din armata de uscat; ofițer având acest grad. 2. Rang în ierarhia unor decorații. [< fr. commandeur]. Vezi definitia »