zincuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zincuiésc, imperf. 3 sg. zincuiá; conj. prez. 3 să zincuiáscă Vezi definitia »

LIMBA-MIELULUI s.f. (bot.) Plantă erbacee cu frunze mari și flori albastre sau albe (Borrago officinalis), ale cărei frunze mari, cu gust de castravete, se pot consuma în salate și ale cărei flori, zaharate (trecute prin albuș bătut și apoi prin zahăr pudră), se folosesc în gastronomie ca elemente de decor pentru salate de fructe și înghețate. Vezi definitia »

CONVIEȚUÍ, conviețuiesc, vb. IV. Intranz. A trăi laolaltă, în același loc cu cineva; a coabita. – Con¹ + viețui (după lat. convivere) Vezi definitia »

ÎNGHESUÍ, înghésui, vb. IV. ~ (din ghes; Drăganu îl derivă din magh. gyeszül = a împinge) Vezi definitia »

spebeluí, spebeluiésc, vb. IV (înv.; despre vești, porunci, scrisori, documente etc.) 1. a expedia prin intermediul unui curier. 2. (despre persoane) a trimite spre a îndeplini anumite misiuni sau spre a trimite vești, porunci, salutări etc. Vezi definitia »