Definita cuvantului costrei
costréi (costréi), s. m. – 1. Sorg (Sorghum halepense). – 2. Nume, mai puțin comun, dat altor plante relativ asemănătoare: Panicum Crus Galli; Setaria glauca; Avena fatua; Lithospermum officinale; Nardus stricta; Alopecurus pratensis. Sl., dar lipsește etimonul exact. Este desigur vorba de un cuvînt identic bg., slov. kostrĕva „Alopecurus pratensis” (Cihac, II, 74; Conev 44; DAR), sb. kostrava „Festuca” etc.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu costrei
curméi! interj. (reg.) cuvânt care imită miorlăitul cotoiului când umblă după pisici. Vezi definitia »
BOLDÉI, boldei, s. m. Câine de talie mică; cu picioare scurte. – Din bold + suf. -ei. Vezi definitia »
polei, poleiesc v. t. (intl.) a aresta, a închide. Vezi definitia »
schimbéi, schimbéie, s.n. (înv.) lemn scobit în formă de jgheab, care se pune în locul unde un izvor iese din pământ. Vezi definitia »
BEI, bei, s. m. 1. (Înv.) Guvernator al unui oraș sau al unei provincii turcești sau supuse turcilor. ♦ Titlu dat de turci domnilor țărilor românești; p. ext. prinț. 2. Demnitar sau guvernator al unui principat autonom supus unei suveranități străine. Beiul Tunisiei. – Tc. bey. Vezi definitia »