Definita cuvantului ciubucar
CIUBUCÁR, (1) ciubucare, s. n., (2) ciubucari, s. m. 1. S. n. (Pop.) Unealtă de zidărie cu care se fac ciubucele (2). 2. S. m. Fig. (Fam.) Persoană care umblă după ciubucuri (3). – Ciubuc + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ciubucar
ADVERSÁR, -Ă, adversari, -e, s. m. și f. Persoană care face concurență, care luptă împotriva altuia sau împotriva unei concepții, a unei idei; rival, potrivnic. ♦ (Sport) Partener de întrecere. – Din fr. adversaire, lat. adversarius. Vezi definitia »
DENÁR, denari, s. m. Monedă romană, de obicei de argint, în greutate de circa patru grame. ♦ Unitate monetară în unele țări europene, în evul mediu. [Var.: dinár s. m.] – Din lat. denarius, it. denaro. Vezi definitia »
aiár, aiáre, s.n. (înv.) model, etalon, măsură. Vezi definitia »
STATUÁR, -Ă, statuari, -e, adj., s. f. 1. Adj. Privitor la statui, care ține de sculptarea statuilor. ♦ Ca o statuie; monumental. 2. S. f. Arta statuară (1); (concr.) operă statuară. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. statuaire, lat. statuarius. Vezi definitia »
NEPROTOCOLÁR adj. v. INFORMAL (1). (În sociologie; despre relații sociale) Care se desfășoară în absența determinărilor și cadrelor instituționale, oficiale, formale; neoficial, neprotocolar, familiar. [DEX '98] Vezi definitia »