Definita cuvantului ciubucar
CIUBUCÁR, (1) ciubucare, s. n., (2) ciubucari, s. m. 1. S. n. (Pop.) Unealtă de zidărie cu care se fac ciubucele (2). 2. S. m. Fig. (Fam.) Persoană care umblă după ciubucuri (3). – Ciubuc + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ciubucar
TOTALITÁR, -Ă adj. (Despre state, regimuri politice) Care aplică sau preconizează dictatura unei minorități, majoritatea populației fiind lipsită de drepturi și de libertăți. [Cf. fr. totalitaire]. Vezi definitia »
LUNÁR, -Ă, lunari, -e, adj. 1. Referitor la intervalul de timp de o lună (II); (și adv.) care se produce sau apare o dată pe lună; mensual. 2. (Rar) Propriu lunii (I), de lună, ca luna (de luminos, de feeric etc.). – Din fr. lunaire, lat. lunaris. Vezi definitia »
CVINCVAGENÁR, -Ă adj., s. m. f. cincantenar. (< fr. quinquagénaire, lat. quinquagenarius) Vezi definitia »
CĂLDĂRÁR, căldărari, s. m. Meșteșugar care face sau repară căldări (1) și alte vase (de aramă). – Căldare + suf. -ar. Vezi definitia »
CARBONÁR s. m. membru al unei organizații revoluționare secrete din Italia, care lupta pentru izbânda ideilor liberale, pentru eliberarea și unificarea Italiei. (< it. carbonaro) Vezi definitia »