Definita cuvantului tetracord
TETRACÓRD s.n. 1. Liră antică cu patru coarde. 2. Grup de patru sunete limitate într-un interval de cvartă. [Cf. fr. tétracorde, lat., gr. tetrachordon < tetra – cu patru, chorde – coardă].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tetracord
LORD, lorzi, s. m. (În Anglia) 1. (În evul mediu) Mare proprietar funciar; (în prezent) titlu nobiliar ereditar sau conferit de monarh; persoană care poartă acest titlu. 2. Membru al camerei superioare a parlamentului. Camera Lorzilor. 3. Termen care intră în componența titlului oficial purtat de unii înalți demnitari. – Din engl., fr. lord. Vezi definitia »
bastárd (bastárdă), adj. – Nelegitim. It. bastardo. Sec. XIX. Vezi definitia »
HEREFORD HÉRIFĂD/ s. n. rasă de bovine de carne din țările anglo-saxone și America Latină, de culoare roșcată pe tot corpul, cu excepția capului, abdomenului și a extremităților picioarelor, albe. (< engl. hereford) Vezi definitia »
TRANSBÓRD s.n. (Liv.) Transbordare. [Cf. it. trasbordo]. Vezi definitia »
REVANȘÁRD, -Ă adj. (și s.) care dorește să-și ia revanșa; răzbunător. (< fr. revanchard) Vezi definitia »