HEMATOCRÍT s.n. (Med.) Aparat care permite separarea prin centrifugare a elementelor celulare din plasmă, pentru stabilirea gradului de diluție sau de concentrare a sângelui; hematoglobinometru. [Pl. -te. / < fr. hématocrite, cf. gr. haima – sânge, krites – care alege]. Vezi definitia »

MANGANÍT s. m. oxid natural hidratat de mangan. (< fr. manganite) Vezi definitia »

pâșít, -ă, adj. (reg.) mocăit. Vezi definitia »

ASUPRÍT, -Ă, asupriți, -te, adj. (Adesea substantivat) Oprimat, prigonit, nedreptățit. – V. asupri. Vezi definitia »

MASTOCÍT s. n. celulă din țesutul mezenchimatos, care intră în rețeaua de susținere a unor organe (splină, ganglioni, măduvă etc.), cu rol fagocitar. (< fr. mastocyte) Vezi definitia »