GLOÁTĂ, gloate, s. f. 1. (Depr.) Mulțime (pestriță) de oameni strânși la un loc; buluc, adunătură. 2. (În orânduirea feudală) Unitate de infanterie alcătuită din țărani. – Din sl. glota. Vezi definitia »

a-i cădea ochii în gură expr. 1. a fi foarte obosit; a-i fi foarte somn. 2. a fi surprins / uluit. Vezi definitia »

SCLERÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a scleroticii. [< fr. sclérite]. Vezi definitia »

HEMOPOIÉZĂ s.f. (Biol.) Hematopoieză. [< fr. hémopoïèse]. Vezi definitia »

FERÍTĂ s.f. 1. Mineral care se găsește în stare naturală sub formă de magnetit. 2. Constituent structural al oțelului. [< fr. ferrite]. Vezi definitia »