Definita cuvantului cotigă
cotígă (cotígi), s. f. – 1. Căruță, car cu două roți. – 2. La plug, teleagă. – Var. cotiugă. Sl. kotyga (Miklosich, Lexicon, 306; Cihac, II, 76; Conev 72). Întrucit sensul din sl. este cel de „manta”, trebuie să se fi spus despre căruțele acoperite, ca trăsurile; cf. rut. kotiga „căruță” (după Candrea, Elemente, 404, provine din rom.). Se folosește mai ales în Mold. – Der. coti(u)geală, s. f. (car lung, pentru transportul buștenilor); coti(u)gar, s. m. (căruțaș). Cf. cotigi ‹ cot.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cotigă
mârcavíță s.f. (reg.) 1. reumatism articular. 2. boală de picioare (la vite). Vezi definitia »
pomânzárcă s.f. (pop.) ața sau fâșia de piele cu care se leagă caierul de lână de furca de tors. Vezi definitia »
TURTÍCĂ, turtele, s. f. Turtișoară. – Din turtă + suf. -ică. Vezi definitia »
PADALÁȘCĂ, padalăști, s.f. 1. o substanță mâzgoasă formată din spermatozoizii ejaculați care nu au reușit să fecundeze ovulul. (expresie jignitoare : Copil din padalașcă ce ești!) – regionalism/arhaism folosit îndeosebi în partea de nord și de vest a Transilvaniei Vezi definitia »
COCÁRDĂ, cocarde, s. f. Insignă sau panglică (de obicei în culorile naționale) purtată de militari la chipiu sau de civili la piept în anumite împrejurări solemne. ♦ Emblemă care reprezintă un partid, un curent etc. ♦ Floare artificială pe care o poartă la piept nuntașii. – Din fr. cocarde. Vezi definitia »