Definita cuvantului timus
TÍMUS s.n. Glandă cu secreție internă așezată în partea inferioară a gâtului și care nu funcționează decât la vârsta tânără, atrofiindu-se la maturitate. [< fr. thymus, cf. gr. thymos – principiu vital].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu timus
BRANCHÍPUS s.m. (Zool.) Crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lățite și cu ochii pendunculați, care trăiește prin bălți. [< fr., lat. branchipus]. Vezi definitia »
NAUTÍLUS s.n. v. nautil. Vezi definitia »
SUPERPÚS, -Ă, superpuși, -se, adj. (Înv.) Suprapus. – V. superpune. Vezi definitia »
RETRADÚS, -Ă, retraduși, -se, adj. Tradus din nou, tradus încă o dată. – V. retraduce. Vezi definitia »
CARTESIUS V. Descartes. Vezi definitia »