Definita cuvantului tipic
TÍPIC, -Ă Care are, care prezintă particularitățile proprii unui tip; caracteristic, specific. // s.n. Totalitatea caracterelor unui fenomen artistic sau ale unui personaj literar, care exprimă în mod veridic esența realității. [Cf. fr. typique, it. tipico, lat. typicus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tipic
FANTÁSTIC, -Ă adj. 1. Plăsmuit, creat de imaginație, fără existență reală. 2. De necrezut, neobișnuit, minunat. 3. (Despre oameni) Cu idei și purtări originale, fantezist. 4. (și adv.) Extraordinar. // s.n. Categorie a esteticii desemnând dezvăluirea frumosului prin plăsmuirea unui orizont care nu există în realitate. [< fr. fantastique, it. fantastico, cf. lat. phantasticus]. Vezi definitia »
AGROBIOLÓGIC, -Ă, agrobiologici, -ce, adj. De agrobiologie, privitor la agrobiologie. [Pr.: -bi-o-] – Agro- + biologic. Vezi definitia »
DÓRIC, -Ă adj. Ordin doric = ordin arhitectonic grec, caracterizat prin sobrietate și simplitate, friza fiind decorată cu triglife și metope. ♦ (Despre elemente arhitectonice, clădiri) În stil doric. [Cf. it. dorico, lat. doricus]. Vezi definitia »
tróinic2, tróinică, tróinici, tróinice, adj. (reg.) zăpăcit, aiurit. Vezi definitia »
ștérnic, ștérnice, s.n. (reg.) fitil, feștilă. Vezi definitia »