Definita cuvantului toleranță
TOLERÁNȚĂ s.f. 1. Faptul de a tolera; îngăduință, indulgență. ♦ Casă de toleranță = bordel, lupanar. 2. Obișnuință sau dispoziție a organismului de a suporta anumite medicamente sau substanțe. 3. Admiterea unei mici abateri de la greutatea, de la măsura, de la calitatea, de la numărul obișnuit al unei mărfi etc. ♦ (Tehn.) Diferența dintre dimensiunea maximă și minimă admisă în prelucrarea unui anumit material și valoarea nominală a acestei dimensiuni. [Cf. fr. tolérance].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu toleranță
ENTEROCOLÍTĂ, enterocolite, s. f. Boală care constă în inflamația acută sau cronică a intestinului subțire și a celui gros, provocată de germeni patogeni. – Din fr. entérocolite. Vezi definitia »
ENCEFALOGRÁMĂ s. f. imagine obținută prin encefalografie. (< fr. encéphalogramme) Vezi definitia »
VISCÓZĂ s. f. substanță siropoasă, din celuloză prin acțiunea unei soluții de carbon, la prepararea unor fire textile artificiale. (< fr. viscose) Vezi definitia »
ANTROPOGENÉZĂ s.f. Parte a antropologiei care studiază evoluția și dezvoltarea omului; procesul apariției și dezvoltării omului, speciei umane; antropogenie. [Cf. fr. anthropogenèse, germ. Anthropogenese < gr. anthropos – om, genesis – origine]. Vezi definitia »
HEXASTÍHĂ v. hexastih1. [DOOM 2] Vezi definitia »