Definita cuvantului tonsură
TONSÚRĂ s.f. Podoabă a capului practicată ca semn distinctiv al diverselor ordine călugărești constând în raderea părului, în formă rotundă, din creștetul capului. ♦ Ceremonie a unei astfel de tunsori a părului la consacrarea unui cleric catolic. [Cf. fr. tonsure, cf. lat. tonsura].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tonsură
PERSEVERÍNȚĂ s.f. v. perseverență. Vezi definitia »
DEBANDÁDĂ s. f. dezorganizare. (< fr. débandade) Vezi definitia »
ARÍSTĂ s.f. (Bot.) Țeapă de la spicele anumitor graminee. [< lat. arista]. Vezi definitia »
CIÚMĂ, ciume, s. f. 1. Boală infecțioasă și epidemică foarte gravă, caracterizată prin febră mare, diaree, delir, tumefacții ale ganglionilor etc.; pestă. 2. Fig. Persoană foarte urâtă (și foarte rea). 3. Fig. Mizerie, năpastă, nenorocire mare. ◊ Ciumă brună = nazism; fascism. 4. Compus: ciuma-apelor = plantă erbacee acvatică cu tulpina lungă, subțire, ramificată, care se fixează prin rădăcini pe fundul apelor (Elodea canadensis). – Lat. cyma „umflătură”. Vezi definitia »
OVÚLĂ s.f. v. ovul. Vezi definitia »