Definita cuvantului torit
TORÍT s.n. (Min.) Silicat natural de toriu, puternic radioactiv. [< fr. thorite].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu torit
topit după cineva ... îndrăgostit Vezi definitia »
NERĂSUCÍT adj. v. LIȚĂ1. Fascicul de fire subțiri de metal, răsucite sau nerăsucite, folosit drept conductor electric. [DEX '98] Vezi definitia »
socotit, judecat Vezi definitia »
ajumít s.n. (reg.) joc de copii denumit și „de-a ascunselea”. Vezi definitia »
OBIȘNUÍT, -Ă, obișnuiți, -te, adj. 1. Care a devenit obicei, care a intrat în obișnuința cuiva, caracteristic cuiva. 2. Care se face, se întâmplă, sau se întâlnește în mod regulat; care se folosește adesea; curent. ♦ (Substantivat) Persoană întâlnită în mod frecvent într-o casă, într-un loc etc. ♦ (Adverbial) În mod regulat, de obicei. 3. Care nu se distinge prin nimic în mod deosebit; comun, simplu, banal, de rând. [Var.: (înv.) obicinuít, -ă adj.] – V. obișnui. Vezi definitia »